Notă introductivă:
Observ cu îngrijorare cum, într-o lume deja marcată de corupție, incompetență și neîncredere, se conturează acum un nou front de luptă pentru adevăr și democrație: mediul online. Ca om care vrea să reconstruiască încrederea în România și în valorile democratice europene, nu pot sta deoparte când văd cum autoritarismele și interesele marilor corporații tehnologice se unesc pentru a deforma realitatea. În calitate de candidat independent, dedicat transparenței, digitalizării echitabile, participării reale și modernizării instituțiilor, mă simt obligat să comentez și să vă prezint acest peisaj sumbru care amenință nu doar România, ci întreaga Europă.
Articol (traducere adaptată și comentată):
În România, un bărbat care disprețuiește Uniunea Europeană, NATO și libertățile democratice a fost la un pas să devină președinte. Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, însă ascensiunea șocantă a lui Călin Georgescu generează unde de șoc la Bruxelles. Motivul nu este neapărat radicalismul viziunilor sale, ci modul în care a ajuns atât de departe: aproape exclusiv în afara oricărui cadru mediatic tradițional, prin rețele de pe TikTok ce glorifică cultul personalității și ideologia sa.
Nick Drăgoi: Exact aici se vede pericolul pe care l-am tot semnalat: când platformele digitale devin tribune pentru minciună, agresivitate și dispreț față de valorile europene, cetățenii sunt expuși la o deformare sistematică a adevărului. E clar că dacă nu luăm măsuri, astfel de personaje pot oricând să ajungă în vârful statului, fără a fi fost măcar puse sub lumina reflectoarelor mass-media clasice, cât de cât verificate și supuse unui control public minimal.
Acest fenomen reflectă o nouă realitate: o lume întunecată, cu tentă fascistă, cultivată pe rețelele sociale, departe de înțelegerea și controlul actorilor democratici tradiționali. Uniunea Europeană, atașată încă politicii de modă veche, este luată prin surprindere de această realitate alternativă, una în care normele sunt rescrise pentru a se potrivi obiectivelor autoritare. Violența devine forță, jaful devine reformă, iar responsabilitatea este văzută ca o slăbiciune.
Nick Drăgoi: Aici este o provocare pe care platforma mea electorală o consideră fundamentală: statul trebuie digitalizat, dar cu reguli clare, cu responsabilități bine trasate. Avem nevoie de o legislație a spațiului digital care să susțină adevărul și transparența, nu să le submineze.
O ofensivă globală, bine finanțată, asupra normelor democratice, redefinește realitatea, orchestrată de autoritari și oligarhi tehnologici deopotrivă. Acest asalt se concentrează pe distrugerea presei, și se desfășoară în trei etape.
Primul atac: Defăimarea. Autoritarii defăimează jurnaliștii, numindu-i “dușmani ai poporului” sau elite corupte. Ei repetă această minciună până când pare adevărată pentru segmente largi ale publicului. Înainte de recenta alegere din SUA, campania anti-presă dusă de președintele-ales Donald Trump, Elon Musk și alte elite MAGA a urmat modelul propagandei ruse. Au distribuit nenumărate postări atacând presa, acumulând miliarde de vizualizări. Acest discurs se difuzează prin influenceri – practic troli plătiți – creând un ecosistem al neîncrederii.
Nick Drăgoi: Pentru mine, transparența și presa liberă sunt fundamentul democrației. Știu că și în România presa are provocările ei, dar soluția nu este distrugerea sau discreditarea ei, ci reformarea și susținerea ei prin mecanisme transparente de finanțare și prin consolidarea statutului jurnalistului. Mai mult, voi pleda pentru reguli care să ofere jurnaliștilor și cercetătorilor independenți acces la date și la informații verificabile, inclusiv din mediul digital.
Al doilea atac: Substituirea. Odată distrusă încrederea în media, autoritarii umplu vidul cu influenceri și pseudo-jurnaliști ce răspândesc viziunea lor autoritară. Musk își folosește statutul de idol pe X (fostul Twitter) pentru a recompensa influencerii ce adoptă narațiunile sale extreme, amplificându-le selectiv acoperirea. Donatorii MAGA și Kremlinul finanțează eforturi similare la nivel global. În SUA, influenceri de pe YouTube, susținuți de Rusia, au împins teoriile conspirației înainte de alegerile de luna trecută.
Potrivit Pew Research, unul din patru tineri americani consideră influencerii ca sursa principală de știri. Rolul acestora nu este să livreze fapte, nici măcar “fapte alternative”, ci să remodeleze normele sociale. Folosesc meme-uri și conținut de lifestyle amestecat cu naționalism etnic și misoginie. Pe TikTok sau YouTube, ei se prezintă ca fiind “de-ai tăi”, în timp ce instigă tinerii băieți să-și disprețuiască propria vulnerabilitate și să-și urască profesorii. “Noi suntem presa acum,” a declarat recent un influencer de extremă dreaptă german pe X, ecou al propriei linii a lui Musk.
Nick Dragoi: Ca viitor Președinte al României, aș susține alfabetizarea digitală a cetățenilor, începând din școli. Trebuie să înțelegem că sursa de informație nu este un detaliu neglijabil. Vom promova campanii de educație mediatică, vom susține inițiative civice care să ofere tinerilor instrumente pentru a-și forma un discernământ critic și vom încuraja platformele digitale să implementeze filtre și avertismente transparente privind dezinformarea.
Al treilea atac: Reducerea la tăcere. Autoritarii nu doar inundă spațiul cu propagandă, ci și încearcă să suprime analiza critică a tacticilor lor. În SUA, Musk și aliații lui Trump vizează cercetătorii care investighează dezinformarea, intentând procese și promovând anchete legislative pentru a intimida criticii. Efectul este real: organizații precum Stanford Internet Observatory se confruntă cu costuri legale uriașe și cu capacitate redusă de a expune rețelele de propagandă. De asemenea, autoritarii încearcă să intimideze și reglementatorii. Senatorul JD Vance a amenințat că SUA s-ar putea retrage din NATO dacă Europa ar aplica regulile sale de platformă, Legea Serviciilor Digitale (DSA), împotriva lui X. DSA este esențială pentru a spori transparența platformelor și a permite cercetătorilor să studieze tacticile autoritare.
Nick Drăgoi: Europa și România au nevoie de legislație clară, precum DSA, care să ofere acces la datele platformelor, să protejeze cercetătorii independenți și să penalizeze comportamentele dăunătoare. Ca președinte, voi milita pentru o poziție fermă a României în Consiliul UE în favoarea regulilor care asigură transparență și responsabilitate. Nu putem accepta ca cercetătorii și jurnaliștii independenți să fie reduși la tăcere prin metode de hărțuire legală.
Strategia autoritară funcționează. Ea construiește “realități separate”, divizând societățile nu doar prin informație, ci prin norme fundamentale. Într-o realitate continuă democrația, în cealaltă, extremismul proliferează nestingherit, iar regulile democratice sunt etichetate drept tiranie. Ca un cult, această nouă realitate recrutează membri cu o viteză uluitoare.
Nick Drăgoi: Pentru România, deja divizată între multiple fațete ale corupției, incompetenței și neîncrederii, o astfel de realitate paralelă ar putea fi fatală. Tocmai de aceea, obiectivele mele sunt să demistific acest tip de propagandă și să readuc sub control democratic spațiul digital, cu ajutorul specialiștilor IT, al tinerilor care înțeleg noua dinamică și al societății civile.
Acum, lucrurile devin și mai îngrijorătoare, deoarece interesele oligarhilor tehnologici și ale politicienilor autoritari converg. Platforme ca Google și Facebook au distrus deja modelul economic al jurnalismului tradițional, creând deșerturi media în lume. Acum, aceste platforme folosesc conținutul jurnalistic pentru a antrena IA, fără compensare echitabilă, în timp ce limitează vizibilitatea știrilor și forțează mâna editorilor.
Figuri ca Musk merg mai departe, aliniindu-și platformele cu agende autoritare. Intervenția lui Jeff Bezos în cazul unui plan al Washington Post de a o susține pe vicepreședinta Kamala Harris la alegerile din 2024, precum și încercările lui Mark Zuckerberg (Meta) de a câștiga bunăvoința președintelui-ales Trump, pot semnala o alianță adâncită între giganții tehnologici și politica autoritară.
Într-o lume modelată de aceste alianțe autoritar-tehnologice, partidele democratice vor avea dificultăți să câștige alegerile. În Germania, Musk a amplificat deja vocile extremiste și pe politicienii de extremă dreaptă din AfD, înainte de alegerile naționale din februarie.
Probabil că CDU va câștiga detașat, iar AfD va rămâne pe locul al doilea, dar adevăratele probleme vor începe când CDU va intra la guvernare. Până acum, atacurile extremiste s-au concentrat pe Verzi, din cauza axelor lor pe climă și diversitate. Dar în opoziție, AfD va poziționa CDU ca țap ispășitor pentru recesiune și anxietatea legată de migrație, prezentându-l ca o variantă un pic mai “masculinizată” a Verzilor.
AfD și-a declarat deja intenția de a prelua puterea în alegerile din 2029. Dominanța lor în peisajul media transformat va susține această ambiție, deoarece rețeaua lor pe social media și influencerii depășesc cu mult partidele tradiționale.
În alte țări, precum Franța, Ungaria sau Israel, partidele de centru-dreapta s-au prăbușit sau s-au radicalizat sub presiunea extremismului. Dacă AfD își îndeplinește obiectivul de a guverna Germania, cu agenda sa explicit anti-UE, asaltul autoritar asupra normelor democratice din Europa ar putea atinge un punct critic.
Pe măsură ce noua Comisie Europeană, sub președinția Ursulei von der Leyen, își preia mandatul, trebuie să acționeze decisiv. Publicarea unor fișe tehnice despre succesele UE nu va opri acest val. UE trebuie să se unească împotriva unor figuri ca Musk și Trump, să aplice pe deplin regulile digitale precum DSA și să rupă monopolul Big Tech asupra media și inteligenței artificiale. Anunțul unei investigații privind rolul TikTok în România e un semn bun. Dar Europa trebuie și să învețe să comunice în noile realități media, formulând narațiuni care să răspundă temerilor și nevoilor existențiale ale publicului pierdut în camerele de ecou de pe TikTok și X.
Nick Drăgoi: Eu voi susține fără ezitare aplicarea DSA și consolidarea altor instrumente europene menite să asigure transparență, responsabilitate și corectitudine în mediul digital. Nu e suficient doar să arătăm cu degetul către Big Tech sau către autoritari. Trebuie să coagulăm o coaliție a democrațiilor, să implicăm cetățenii, să ne adaptăm mesajul și mijloacele de comunicare la noile realități. Vom dezvolta strategii de informare naționale și transfrontaliere, vom investi în formarea competențelor digitale, vom susține jurnaliștii și cercetătorii independenți și vom refuza orice compromis cu cei care vor să ne deturneze de la drumul european.
Acesta nu este doar un război pentru viitorul Europei – este o luptă pentru însăși conceptul de realitate democratică. Dacă Europa nu se apără, riscăm să ne trezim într-o lume în care autoritarii conduc fără provocări, având Big Tech ca aliat dispus.
Nick Drăgoi: Nu este prea târziu să acționăm. România poate juca un rol esențial în această luptă pentru adevăr și democrație, demonstrând că putem fi un model de transparență, de implicare cetățenească, de educație digitală și de colaborare cu UE. Viziunea mea, cea de a transforma statul într-o entitate transparentă și modernă, devine cu atât mai importantă în acest context. Împreună, putem înfrunta această provocare și putem asigura că libertățile, valorile europene și adevărul nu vor fi înghițite de valul autoritarismului digital.
Sursa articol: TikTok’s Role in Romania’s Election Should Be a Wake-Up Call | TechPolicy.Press
