Dragii mei români,
Haideți să vorbim pe șleau: vrem o Românie modernă, transparentă, în care legea și regulile să nu mai fie un joc pe înțelesul doar al inițiaților. “Tehnologia salvează România” e un slogan care trebuie să devină realitate, iar pentru asta avem nevoie de o nouă abordare: “Rules as Code” (RaC), adică transformarea legilor și reglementărilor în formate pe care și calculatoarele, și oamenii le pot înțelege fără echivoc.
Ce înseamnă asta, mai pe românește? Legea și regulile, așa cum sunt scrise acum, par un labirint de hârtii. Fiecare instituție le interpretează cum vrea. Nu există o singură sursă publică și clară de “adevăr” oficial, una disponibilă online, în timp real, și care să fie folosită direct de orice sistem informatic. Acum, fiecare minister, fiecare agenție, fiecare oraș, își face propriile reguli digitale, propriile interpretări, propriile “tool”-uri. Asta duce la confuzii, costuri uriașe și riscuri de neconformitate și corupție. Dacă facem “Rules as Code” cum trebuie, punem capăt acestui circ.
RaC presupune publicarea legilor și normelor într-un format standardizat, accesibil tehnic, astfel încât programele să poată verifica direct regulile, să ofere servicii publice automatizate și mai ales transparente. Aici nu e vorba doar de a pune legea pe un site PDF: e vorba de a crea o platformă în care orice regulă, orice criteriu, orice condiție legală să fie disponibilă ca un fel de “cod-sursă”. Atunci, oricine are nevoie să implementeze un serviciu public – de la calculul pensiei până la acordarea unui permis, la verificarea unor beneficii sau consultanță legislativă – poate lua acea “rețetă” unitară, oficială, verificată și s-o aplice fără să mai reinventeze roata.
Trebuie să înțelegem ceva fundamental: legile, politicile, standardele – toate sunt, de fapt, acorduri între noi. Sunt decizii care trebuie acceptate și înțelese de cetățeni. Nu poți face totul “pe pilot automat” și să crezi că în felul ăsta oamenii o să aibă încredere. Cheia e să oferim transparență și posibilitatea de a contesta, de a corecta, de a îmbunătăți regulile în timp real. Dacă un cetățean consideră că, din cauza unei interpretări tehnologice greșite, a fost dezavantajat, trebuie să aibă o cale simplă, clară și rapidă de a-și face auzită vocea. Altfel, riscăm ca toată digitalizarea să devină o birocrație pe steroizi.
De ce avem nevoie de asta acum? Pentru că lumea se mișcă în direcția digitalizării masive. Oamenii vor servicii online, rapide, care să nu-i mai plimbe prin ghișee. Organizațiile nu își mai permit să gestioneze manual mii de cereri pe hârtii. Dar dacă lăsăm fiecare instituție să-și facă propriul sistem, propriile interpretări, ajungem la haos. Deja se întâmplă: aceeași regulă interpretată în 100 de feluri. De exemplu, într-o lege care stabilește vârsta de pensionare, se poate ajunge la situații în care 100 de instituții calculează momentul pensionării în 100 de moduri ușor diferite. Asta nu doar că derutează oamenii, dar îi face să-și piardă încrederea în stat.
Standardizarea și interoperabilitatea sunt cuvintele cheie. Avem nevoie de un “dicționar” comun, un limbaj unitar, astfel încât un concept precum “serviciu public” să însemne același lucru peste tot. Trebuie să integrăm norme internaționale, precum cele promovate de UE, și să folosim instrumente precum “Core Public Service Vocabulary” (CPSV-AP) și “Core Criterion and Core Evidence Vocabulary” (CCCEV) – standarde europene care descriu și clasifică serviciile publice, criteriile și evidențele necesare. Știu, sună tehnic, dar ideea e simplă: o bază comună pentru toți, astfel încât datele și regulile să poată fi verificate, schimbate și îmbunătățite dintr-o singură sursă, fără a mai copia aceleași definiții de 100 de ori.
Mai mult, trebuie să trecem de la abordarea “îți dau eu datele, iar tu vezi ce faci cu ele” la una în care regulile și logica decizională se “rostogolesc” până la utilizatorul final. Imaginați-vă că, în loc să-ți ceară șapte hârtii și cinci drumuri la ghișeu, statul îți dă direct acces la o platformă unde, cu ajutorul unui “asistent digital” – un Personal Regulation Assistant (PRA) – știi exact ce condiții trebuie să îndeplinești, ce lege stă la bază și ai posibilitatea să înțelegi, să verifici și chiar să contestezi. Iar acest PRA nu e un simplu calculator, ci parte a unui sistem în care, dacă ceva nu merge bine, se pot implică rapid oamenii potriviți, experții, pentru a îndrepta lucrurile și a ajusta regulile.
Asta înseamnă că tehnologia nu e doar un instrument de automatizare oarbă, ci o unealtă prin care deciziile se iau mai transparent, mai corect și mai aproape de cetățean. Nu vrei ca România să ajungă în situația în care legile sunt făcute la întâmplare și aplicate la fel de arbitrar prin algoritmi obscuri. Tehnologia trebuie să fie un sprijin, nu un stăpân. Digitalizarea bine făcută înseamnă să integrăm legi, politici, standarde și proceduri într-o rețea de cunoaștere deschisă, reutilizabilă și verificabilă. Așa construim încredere și dăm cu adevărat puterea înapoi oamenilor, nu prin sloganuri, ci prin fapte.
Da, e un proces dificil, care cere timp, voință politică și coordonare între instituții. Dar nu e imposibil. În Uniunea Europeană se mișcă lucrurile spre standarde comune, identități digitale verificate și rețele de date interoperabile. România trebuie să fie în prima linie a acestor transformări și să-și impună standarde care să asigure protecția datelor, accesibilitatea serviciilor, corectitudinea deciziilor și eficiența administrativă.
“Tehnologia salvează România” nu trebuie să fie doar o vorbă. Avem nevoie să transformăm regulile în cod, să deschidem cunoașterea, să implicăm cetățenii și experții într-un dialog continuu. Așa vom crește încrederea în stat, vom reduce risipa și vom face din România o țară în care regulile sunt clare, corecte și ușor de aplicat. Asta înseamnă viitorul nostru digital: o țară în care fiecare știe la ce să se aștepte și are un cuvânt de spus.
Hai să facem pasul ăsta împreună.
Nick Dragoi
Sursa informatie: Rules as Code (RaC) | Interoperable Europe Portal
